Obiective turstice

Delta Dunarii

Aflata in mare parte in Dobrogea, Romania si partial in Ucraina, este a doua ca marime si cea mai bine conservata dintre deltele europene.

delta-dunariiIntinderile de apa si uscat care s-au format aici confera conditii de viata bune pentru un numar mare de specii de plante si animale. Dintre acestea, stuful formeaza una dintre cele mai intinse suprafete compacte din lume, iar padurile Letea si Caraorman reprezinta limita nordica pentru doua specii rare in tara noastra de stejar, frecvent intalnite in zonele sudice ale peninsulei Balcanice si Italice. Alaturi de numarul mare de plante acvatice si terestre se intalnesc aici si coloniile de pelicani si cormorani atat de specifice Deltei Dunarii precum si un număr mare de alte păsări acvatice care traiesc sau vin aici pentru a cuibari sau ierna. Se remarca deasemenea si numarul mare de specii de pesti cu valoare ecologica dar si economica ridicata.

Delta Dunarii – unica delta din lume ce este declarata rezervatie a biosferei. Raiul florei si faunei salbatice reprezinta 2,5% din suprafata Romaniei, fiind cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta. Este un muzeu viu al biodiversitatii, cu 30 tipuri de ecosisteme si este considerata o banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal.

Muntii Macin

Muntii Macin sunt o grupa muntoasa apartinand de Muntii Dobrogei.

Cei mai vechi munti ai Romaniei se gasesc in zona Macin si sunt Muntii Hercinici. In Muntii Macinului se gasesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decat primii dinozauri de pe Pamant. Peisajul arhaic al muntilor cu Varful Tutuiatu (467 metri) ascunde cea mai cautata vietuitoare a Dobrogei – balaurul dobrogean, sarpele urias galbui pe seama caruia s-a tesut din batrani misterul unei legende.

Parcul National Muntii Macin

Aria protejata Muntii Macin este situata intr-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale ale Europei, si poate fi considerata ca fiind o componenta cheie a mostenirii naturale a Romaniei si a intregii lumi.

Parcul este situat in partea sud-estica a Romaniei, pe teritoriul nord-vestic al judetului Tulcea.

Muntii Macinului prezinta o arie naturala (incadrata in regiune biogeografica stepica) cu o diversitate floristica si faunistica ridicata, exprimata atat la nivel de specii cat si la nivel de ecosisteme terestre si acvatice specifice nordului Dobrogei.

Manastiri

Manastirea Cocos

Manastirea Cocos este un vechi monument istorico-monahal asezat in vecinatatea comunei Niculitel-Tulcea, in mijlocul padurilor de tei ce imbraca dealurile dobrogene.

Manastirea-CocosAsezamantul de rugaciune a fost intemeiat in anul 1833 de catre trei calugari romani, Visarion, Gherontie si Isaia, veniti de la Manastirea Neamt.

Temelia bisericii din piatra se pune in anul 1853, alaturi de bisericuta veche construita din pamant si nuiele, ambele dainuind pana in anul 1910 cand, nemaiputand fi consolidate sunt demolate. Astfel, se incepe la sfarsitul anului 1911 constructia bisericii mari ce este terminata in toamna anului 1913, pictata de catre pictorul italian F. de Biasse in stil neo-bizantin.

Intre anii 1864 – 1884 , este construita o clopotnita monumentala inalta de 30 m, iar intre anii 1905 -1911 sunt construite chiliile dinspre vest, in stil oriental, cu pridvor si cerdac si invelite cu olana, restaurate in 1958 si declarate in 1959, monument istoric.

Manastirea are un muzeu cu icoane vechi si obiecte de arta religioasa adunate din parohiile judetului Tulcea. Muzeul adaposteste si o colectie de carte veche, religioasa, in special romaneasca.

Astazi Manastirea Cocos constituie un important centru monahal si totodata un obiectiv turistic de real interes ce nu trebuie ocolit de niciun turist iubitor al trecutului si frumusetilor regiunii dintre Dunare si Marea Neagra.

Manastirea Saon

Printre dealuri cu vii, sub stapanire otomana, a luat fiinta Manastirea Saon, la inceput un mic schit, iar din 1881 a devenit manastire de sine statatoare.

ManastireaSaonManastirea Saon se afla la o distanta de 11 kilometri spre Niculitel, din localitatea Tulcea.

Biserica este luminata de ferestre mari, simple, cu grilaje metalice in exterior. Este acoperita cu tabla pana pe ziduri, streasina fiind aproape inexistenta. Fatadele exterioare au un brau inconjurator in partea superioara, deasupra caruia, de jur-imprejur, se gasesc firide nepictate.

La Manastirea Saon, in biserica mare, sunt adapostite particele din Moastele Sfintilor Vichente, Maxim Grecul, Inochentie mitropolitul, Epictet preotul si Astion monahul, racla cu acestea fiind tot timpul expusa inchinarii pelerinilor.

De asemenea, pelerinul poate admira aici bucati din vesmintele care au apartinut Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Cuvioasei Parascheva si Sfantului Grigorie Decapolitul. In vitrina special amenajata pentru adapostirea acestora se afla si o bucatica din lemnul Sfintei Cruci.

Alaturi de manastire, obstea s-a ingrijit si de cresterea paunilor. Astfel, pelerinii se pot bucura si de minunata faptura a lui Dumnezeu, care impresioneaza prin penajul foarte colorat si bogat.

Manastirea Celic-Dere

Una dintre cele mai importante vetre de spiritualitate, Manastirea Celic Dere este o adevarata binecuvantare intre Dunare si Marea Neagra. Initial, lacasul a fost ridicat de un grup de calugari veniti de la Sfantul Munte Athos, care s-au asezat in apropierea satelor de mocani din zona, pentru ca mai tarziu, in urma unui nefericit incendiu, sa se construiasca o biserica, iar in locul calugarilor sa fie aduse maicute. Astazi, cele 60 de maicute care vietuiesc aici vegheaza la imensitatea spirituala a locului.SManastirea-CelicDereituata pe valea paraului Celic, de la care si-a luat si numele, manastirea detine icoane unicat, la care pelerinii vin sa se inchine cu mare nadejde in puterea dumnezeiasca.

Manastirea este situata la 25 de kilometri sud-vest de Tulcea si 12 kilometri vest de localitatea Cataloi aflata pe soseaua Tulcea-Constanta, in Comuna Frecatei.

Biserica Manastirii Celic Dere, cu hramul Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii, adaposteste epitaful Mantuitorului, brodat de maica Antonina in 1865, cu fir de aur si argint.

In paraclisul manastirii, pe partea stanga, langa Altar se gaseste icoana Maicii Domnului Facatoare de Minuni, imbracata in argint si poleita cu aur, care a scapat de doua ori din foc.

Lacasul monahal poseda o bogata colectie de arta veche bisericeasca. Aici sunt pastrate mai multe carti bisericesti romanesti din perioada anilor 1643-1843. Intre acestea se numara si un exemplar din Biblia în limba românã tipãrita la Bucuresti in anul 1688.

Mestesuguri traditionale

Olarit

Despre arta ceramicii, despre olarit, se poate vorbi, de exemplu, inca din vremea Neoliticului, Luncavita fiind una dintre zonele atestate de cercetarile arheologice ca fiind vatra a culturii Gumelnita. Pamantul a fost framantat si-a prins viata in mainile pricepute ale omului de aici in toate timpurile.

Pentru ca nevoia i-a impins, oamenii de aici și-au confecționat: opaitul pentru a lumina intunericul nopții, ulciorul pentru apa si vin, blidele pentru mancare sau mici statuete antrtopomorfe care le impodobeau casa.

Mestesugul olaritului nu se mai practica de ceva vreme la Luncavita dar prin proiectul implementat in 2015, si cu ajutorul batranilor care mai cunosc tainele plamadei si ale rotii de olarit putem spera ca Luncavita sa redevina un centru important al tarii in olaritul traditional.

Confectionarea mastilor populare

Mosoii Luncavitei sunt unii dintre cei mai cunoscuti colindatori ai tarii, acestia evoca acele ipostaze zoomorfe si antropomorfe care sugerează alungarea raului din viata comunitatii si initierea unui nou inceput.

Ineditul confectionarii mastilor de Mosoi si Mosoicuțe se regaseste în materialele folosite (tartacuta, panglici, piei de iepure ori caprioara, coarne si par de animale, fasole, etc.) și în designul si simbolistica transmisa de fiecare creator in parte.

Mestesugarii nu obosesc sa invete copiii si tinerii satului doritori să confecționeze mastile si costumele intruchiparilor de poveste care insotesc in fiecare an alaiul de colindatori de-a lungul Sarbatorilor de iarna. Mastile de mosoi, cojoacele din blana de oaie, cloapetele mari sau cioile alături de maciucile rotunde (din papura) si opincile din picioare alcatuiesc costumul traditional al unui colindator popular luncavitean denumit MOSOI.

Impletiturile din papura

In baltile din Lunca Dunarii, ori pe marginea lacurilor cresc stuful si papaura din abundenta iar oamenii au descoperit aici din vremuri imemoriale avantajul folosirii acestor daruri ale naturii.

Impletitul papurei este un mestesug foarte vechi care nu s-a pierdut pana astazi.
Recoltarea se face toamna, de multe ori folosindu-se barca pentru a se ajunge la cea buna.

De la rogojini, stergare de prag, la cosuri si cosulete, la obiecte artizanale de tip “souvenir”, la palarii, papuci de casa, posete ori lucruri decorative, toate sunt rezultatul mestesugaresc al impletitului din papura, obiecte de valoare culturala ce reprezinta localitatea, Dobrogea si Romania pana la cele mai inalte prezentari in domeniu si nu numai.

Tesatoriile manuale – artizanat popular

Broderia inseamna maiestrie, imaginatie, rabdare, un pronuntat simt artistic.

Broderia, tesatoria populara, este o arta care nu moare niciodata pentru ca asa dupa cum putem observa cu usurinta, revine in forta stilul tradițional “rural”, cu incaperi innobilate cu tot felul de cusături făcute de mana, iar vestimentatia este cu atat mai pretioasa cu cat are mai multe aplicatii brodate sau crosetate manual.

Confectionarea Iilor dobrogene, costumelor populare pline de albastru dunărean ori simboluri ce apartin muntilor, a boandelor ori a bertelor traditionale, este mestesugul care face din Luncavita un punct de atractie turistica, obiectele vestimentare menționate fiind prezentate mereu prin Ansamblul Popular Ghiocel de la Luncavita ori Ansamblul de colindatori Mosoaiele.

Alte mestesuguri populare din comuna Luncavita: picturile pe sticla si lemn, apicultura traditionala, impletitul plaselor pescaresti, impaietoritul, fieraritul, etc.

Punctul Cetatuia – Luncavita

punctul-cetatuiaPunctul Cetatuia Luncavita se afla situat la 4 km de Luncavita, pe marginea unei terase din imediata apropiere a vaii paraului Luncavita.

Prima data a fost mentionata de catre Pamfil Polonic (tatal), care a efectuat cercetari de suprafata de-a lungul Dunarii intre anii 1892-1898.

In urma prospectiunilor arheologice, aici s-au descoperit materiale specifice culturii Gumelnita, fragmente ceramice apartinand Epocii bronzului si primei epoci a fierului, precum si un cimitir crestin din a doua jumatate a secolului al XVIII – lea.

Observator astronomic

observator-astronomicOBSERVATOR ASTRONOMIC – locul cu cele mai multe nopti senine din Romania

Cel mai nepoluat cer al Romaniei – Macin. Este cea mai buna zona din Romania pentru observatii astronomice datorita numarului mare de nopti senine. Aici se practica astroturismul: se organizeaza tabere astronomice, excursii si petreceri sub cerul liber, sub stelele care par atat de aproape incat le-ai atinge cu varful degetelor.

Observatorul este situat pe Dealul Pietrisului si este destinat atat publicului larg cat si oamenilor de stiinta.

Padurea de Tei

Pvalea-teiloradurea de tei (cea mai mare zona melifera de tei din Europa, care aduna anual mii de stupine din toata tara si din afara tarii).
Cu cea mai mare intindere ca suprafata din tara, padurea de tei de la Luncavita, ofera apicultorilor arealul perfect stuparitului la florile de tei.

Dincolo de dimensiunea ecologica si economica pe care padurea o confera, padurea de tei reprezinta spiritul celor care se regasesc in traditiile si obiceiurile locale, a fost muza celor care au cantat cu atata emotie plaiurile luncavitene, fiind indreptatita sa-si revendice dreptul de a fi indragita, fie si numai pentru ca da numele celei mai mari sarbatori a comunitatii – Sarbatoarea Teilor.

Padurea Valea Fagilor

valea-fagilorLa o distanta de 10 km sud de localitatea Luncavita se afla Rezervatia botanica naturala Valea Fagilor, ocupand o suprafata de 154,9 ha. Infiintata in anul 2000 ca zona de conservare speciala in cadrul PNMM (Parcul National Muntii Macinului), aceasta padure cuprinde elemente reprezentative de interes stiintific din punct de vedere floristic, in care habitatele, pe cat posibil, sunt pastrate intr-o stare neperturbata.

Rezervatia apartine de ocolul silvic Macin si reprezinta un relict tertiar, cuprinzand paduri de sleau cu gorun si fag, dar si tipul de padure numit fageto-carpinet dobrogean cu Carex pilosa (alcatuit din fag 50%, carpen 40%, tei argintiu 10%).

O drumetie prin Muntii Macinului si, in special in Rezervatia Valea Fagilor va va surprinde cu siguranta. Acolo puteti intalni diferite specii de tei, vai incarcate de fagi, specii rare de pasari rapitoare (acvila de camp, soimul dunarean), jderul de copac, vipera cu corn si cel mai mare sarpe din Romania, balaurului dobrogean (Elaphe quatorlineata), despre care se spune ca poate ajunge la dimensiuni de 2 metri.

Padurea Valea Fagilor este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Podisul Dobrogei, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Sarbatoarea Mosoaielor

musoaiele„Musoaiele” reprezinta una dintre cele mai frumoase traditii pastrate din generatie in generatie, simbolul de nepretuit al luncavitenilor si rachelenilor, singurele localitati din Dobrogea unde se mai pastreaza o astfel de traditie – unicat.


Sarbatoarea mosoaielor
(adica mosoiul si mosoicuta, simbolurile satului) se desfasoara in seara de Ajun al Craciunului, cand mastile, colindele, dansul ritualic si intreaga comunitate alcatuiesc o parada monumentala, asistata de mii de oameni. Zgomotul produs de talanga mosoaielor pregateste noul an care se apropie, il curata de rele si il primeneste.

Combinatie intre laic si divin

Mosoaiele sunt jumatate oameni, jumatate fiinte supranaturale. Dupa cum spune traditia, ele renasc de Ajun pentru a netezi calea Nasterii Domnului, alunga raul din casele oamenilor, sunt purtatoare de noroc si sanatate, sunt mana sau belsugul noului an.

Hainele sunt scutul colindatorului

Hainele mosoiului reprezinta, pe langa o veritabila opera de arta traditionala pur romaneasca, un scut al colindatorilor, sau ostasul cetelor care infrunta frigul si duhurile necurate pentru a vesti tuturor gospodarilor ca Iisus s-a nascut, sau pentru a aprinde lumina crestina in casele luncavitenilor. Mastile speciale sunt confectionate dintr-o planta, tartacuta sau catruna.